Sona este un sat uitat de lume, asezat pe malul stang al Oltului,
in apropiere de Fagaras. Singura deosebire intre Sona si celelalte sate
din Tara Fagarasului consta in ciudatele ridicaturi de pamint de la
marginea asezarii. Satenii s-au obisnuit cu "guruietii", numele pe care
l-au pus movilelor uriase de pe platoul de langa fostul CAP.
Au incercat chiar sa le afle secretele, starniti de cele cateva evenimente spectaculoase ce se petrec in apropierea acestora. Prin sat se zice ca, daca se pune o lama de ras la o treime de baza, aceasta se ascute singura. Apa asezata
in acelasi loc capata proprietati curative, iar carnea nu intra in
putrefactie. Curiosi sa afle ce ascund inauntru, localnicii au incercat
sa sape in movile, dar n-au fost lasati de autoritati. Nici arheologii
chemati de ei n-au reusit inca sa dezlege misterele guruetilor, nefacand
altceva decat sa alimenteze imaginatia iubitorilor de mituri.
Legenda uriasilor
Cele opt movile de pamant sunt asezate pe un deal din apropierea
satului. Candva au avut o forma piramidala, dar vantul si ploile le-au
erodat. Sunt asezate pe doua linii paralele, la marginea unei terase
lungi de aproximativ un kilometru. De departe nu-ti poti da seama de
marimea lor, dar, ajuns la baza, te coplesesc. Obisnuiti cu prezenta
movilelor, localnicii au incercat totusi de-a lungul anilor sa-si
explice ce e cu acei munti de pamint, inalti de 20-30 de metri, ridicati
chiar in mijlocul unei terase. Una dintre cele mai populare legende
spune ca, pe vremuri, niste uriasi au venit dinspre muntii Fagaras si au
trecut Oltul. Pentru ca s-au umplut de noroi, cind au ajuns pe locul
unde se afla piramidele, si-au scuturat incaltarile. Bucatile de pamant
au format damburile. Alta legenda spune ca piramidele au fost ridicate
de turci. Cand mergeau spre apus, otomanii isi lasau din turbane
pamantul adus din Turcia. Chiar daca legendele care circula n-au facut
decit sa le stirneasca si mai mult curiozitatea, localnicii n-au
indraznit niciodata sa sape si sa vada ce ascund "piramidele" de la
marginea satului.
Cercetatori din Basarabia
De-a lungul anilor, din vorba in vorba, povestea guruietilor de la
Sona a ajuns si la urechile unor arheologi. La prima vedere, fiind
acoperite de vegetatie, piramidele de la Sona pot fi asemuite cu tumulii
sub care celtii si scitii isi ingropau capeteniile, impreuna cu un
intreg tezaur de arme si podoabe. Cum aceste popoare au trecut si pe
teritoriul tarii noastre, prima tendinta a arheologilor a fost sa le
identifice cu tumulii. Mai mult, in jurul guruetilor de la Sona,
arheologii au gasit ceramica din epoca tirzie a bronzului si din
perioada Hallstat, de acum 1.200 de ani.
Printre cei mai pasionati arheologi atrasi de misterul guruietilor
de la Sona s-a numarat si profesorul universitar Gavril Budau.
Arheologul a adus aici doi cercetatori basarabeni, care au scris mai
multe carti despre daci. Gavril Budau isi aminteste prima impresie cind
a urcat pe una dintre movile: "Am vazut gauri de vulpi si pamintul nu
era scos in afara, cum stiu eu, ca vinator, ci era cazut inauntru, deci
poate exista un gol". Unul dintre basarabenii veniti sa cerceteze
movilele de la Sona este Andrei Vartic. Fizician de formatie, acesta a
cercetat aproape toate cetatile dacice din Muntii Orastie. El crede ca
piramidele au fost ridicate sau folosite de daci. Arheologii brasoveni
sustin insa ca in zona nu au gasit decat putine bucati de ceramica
dacica.
Mormantul lui Decebal?
Alte patru piramide asemanatoare exista la marginea unui sat
apropiat de Sona, la Halmeag. Acestea, insa, nu sint asa de bine
conturate, fiind erodate de vint. Si langa satul Bunesti exista, de
asemenea, guruieti. In apropierea lor s-au gasit urme de locuire dacica
si o terasa asemanatoare celei de la Sona. Cercetatorul Andrei Vartic
spune ca, pe harta, piramidele constituie virful unui triunghi
dreptunghic ale carui laturi unesc varful Omu, dupa unii istorici
muntele sacru al dacilor, si sanctuarul de la Racos. O ipoteza
spectaculoasa a lui Vartic: dupa aranjamentul teraselor din jur, nu este
exclus ca piramidele sa adaposteasca mormintul lui Decebal ...
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu