Lista otravurilor din sucurile carbogazoase, conform doctorului Mencinicopschi




Sucurile carbogazoase contin foarte multe substante chimice de-a dreptul otravitoare, avertizeaza specialistii in alimentatie. Daca nu putem renunta de tot la aceste produse, macar sa reducem considerabil cantitatile pe care le consumam, ne recomanda medicii.

"Pe langa colorantii foarte periculosi, cum este tartrazina (E 102 - care «ingalbeneste » alimentele, dandu-ne impresia ca sunt asa de la portocale), sucurile carbogazoase contin aditivi cu o concentratie glicemica foarte mare. Cu alte cuvinte, multe, multe zaharuri. De exemplu, un litru de bautura de tip cola sau cu aroma de portocala este echivalent cu 100-110 grame de zahar alb, cantitate foarte mare pentru organismul nostru (n.r. - 100 g de zahar inseamna aproximativ jumatate de cana obisnuita, in conditiile in care, pentru un barbat, se admit 60 g de zahar pe zi, iar pentru o femeie, 50 g).

Mai ales ca, intr-o zi normala, bem o cafea cu zahar si consumam dulciuri si produse de patiserie, care, pe langa zaharul alb, contin si aditivi cu o concentratie glicemica ridicata”, explica doctorul Gheorghe Mencinicopschi pentru libertatea.ro . Bauturile "light" sunt chiar mai periculoase, pentru ca folosesc indulcitori artificiali.

Dupa ce sapatamana trecuta dr. Gheorghe Mencinicopschi ne-a dat lista mezelurilor cele mai nocive , directorul Institutului de Cercetari Alimentare, ne spune acum care sunt otravurile din sucurile carbogazoase.

Iata lista ingredientelor otravitoare din sucuri:

1. Tartazina (E 102): colorantul galben care imita sucul de portocale poate provoca ADHD sau sindromul agitatiei permanente si mai multe forme de cancer.

2. Galben de chinolina sau E 104, se afla pe lista celor mai periculosi coloranti, fiind o substanta cancerigena, care poate provoca obezitate si boli neurovegetative.

3. Galbenul portocaliu, E 110, este un alt colorant care imita culoarea galbena a fructelor si care poate provoca alegrii, congestie nazala, astm si disfunctii ale perceptiei gustului.

4. Aspartamul, E 951, este una dintre cele mai nocive substante din sucuri si provoaca cancerul, scleroza, epilepsia, maladiile Parkinson si Alzheimer.

5. Acidul ciclamic sau E 952, este un indulcitor care poate da obezitate si diferite boli hepatice, cardio-vasculare si cerebrale.

6. Sucraloza sau E 955 este unul dintre cei mai periculori aditivi. Afecteaza timusul (un organ mic din cavitatea toracica, care lupta impotriva cancerului si care dirijeaza sistemul imunitar), existand un risc foarte ridicat de a face cancer.

Foto: fineartamerica.com

[ FOTO ] Creative Crafts of Old books


Amazing Crafts of old books....More images after the break...

[ FOTO ] Beautiful Rolls Royce


A student from Dallas Jeremy Vesterlendom created the concept Rolls-Royce Apparition, The concept has turned out a solid and funny, actually can be surprising.

Time Remaining: 11
Skip AdAdvertisement<a href="http://adserv.brandaffinity.net/eas?cu=2027;ty=ct"><img src="http://adserv.brandaffinity.net/eas?cu=2027;cre=img" border="0" alt="EmediateAd" width="300" height="250"></a>
VIA : LINK

FABULA PAPAGALULUI

Criza mondială
A lovit
Subit
Şi lumea animală.
Leul, alesul ei pentru un nou mandat,
A constatat
C-au început supuşii să îşi arate colţii:
Îl acuzau cu toţii
Că-n loc de vreo măsură,
El stă numai în chefuri, dezbină şi înjură,
Crezându-se-mpreună cu-o haită de lachei,
Descins din neam de zei.
De-aceea, enervate,
Jivinele-şi făcură şi ele sindicate,
Să poată protesta în mod organizat.
Speriat,
Văzând conducătorul că gluma se îngroaşă,
Că poate să o ia chiar dânsul pe cocoaşă,
S-a gândit,
C-ar fi mai potrivit,
Să-ndrepte ura turmei spre un supus docil,
Cu minte de copil,
Care să nu grăiască
Decât ce-o să audă din gura lui zeiască.
Încântat
De propria-i idee, îndată a chemat
Un papagal ce-n juru-i se gudura mereu
Şi-l imita la greu:
- Prietene, îi spuse cu aer de magistru,
De astăzi tu vei fi un mare prim-ministru!
- Dar eu sunt mic,
O, rege,
Şi nu pricep nimic
Din ce se-ntâmplă-n junglă cu criza mondială!
- Hă, hă! Faci o greşeală:
Pricep doar eu, tu n-ai nevoie să te-agiţi,
Ci numai să imiţi,
Ca orice papagal,
Cuvintele rostite de Leul genial!
Vei fi, de ai habar,
Un fel de... avatar.
Hai, vino, să te-nvăţ acum ce ai de spus,
Din zori până-n apus!
Şi micul papagal, destoinic, a-nvăţat
Politica de stat...
De-atunci el se tot bate
Cu zeci de sindicate,
Iar Leul, liniştit, netemător, etern,
Le-arată tuturor că hiba-i la guvern.

În fabula aceasta, MORALA ne învaţă,
Că oricine în viaţă
Chiar scapă de scandal,
Când are „papagal”!

**************
autor Col. (r) Lica Pavel

Paradoxul zilelor noastre

- - - - - - - - - - - - - - -
de Octavian Paler


"Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem:
cladiri mai mari, dar suflete mai mici;
autostrazi mai largi, dar minti mai înguste.
Cheltuim mai mult, dar avem mai putin;
cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici,
Avem mai multe accesorii, dar mai putin timp;
avem mai multe functii, dar mai putina minte,
mai multe cunostinte, dar mai putina judecata;
mai multi experti si totusi mai multe probleme,
mai multa medicina, dar mai putina sanatate.
Bem prea mult, fumam prea mult,
Cheltuim prea nesabuit,
Râdem prea putin,
Conducem prea repede,
Ne enervam prea tare,
Ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi,
Citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si
ne rugam prea rar.
Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.
Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des.
Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa
ne facem o viata,
Am adaugat ani vietii si nu viata anilor.
Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme
când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta
cu un vecin.
Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior.
Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune.
Am curatat aerul, dar am poluat solul.
Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre.
Scriem mai mult, dar învatam mai putin.
Planuim mai multe, dar realizam mai putine.
Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam.
Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai
multe informatii, sa produca mai multe copii ca
niciodata, dar comunicam din ce în ce mai
putin.
Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei
încete; oamenilor mari si caracterelor meschine;
profiturilor rapide si relatiilor superficiale.
Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar
mai multe divorturi,
Case mai frumoase, dar camine destramate.
Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide,
scutece de unica folosinta,
moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte,
corpuri supraponderale si pastile care îti induc orice
stare, de la bucurie, la liniste si la moarte.
Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine,
dar nimic în interior.
Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta
scrisoare si în care
poti decide
fie sa împartasesti acest punct de vedere,
fie sa stergi aceste randuri.
Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite,
Pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate.
Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te
veneraza, pentru ca acel copil va creste curând si va
pleca de lânga tine.
Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de
lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe
care o poti oferi cu inima si nu te
costa
nimic.
Aminteste-ti sa spui "TE IUBESC" partenerului si
persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o
spui din inima.
O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci
când sunt sincere.
Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa
pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea
persoana nu va mai fi lânga tine.

Cand tacerea poate vorbi ......

Cand tacerea poate vorbi, ce nevoie mai ai de cuvinte ?

O intamplare:
Doi mari mistici ai Indiei, Kabir si Farid s-au intalnit si timp de doua zile au stat tacuti alaturi. Discipolii erau foarte frustrati; ei ar fi vrut ca cei doi sa vorbeasca, astfel incat ei sa poata invata foarte multe. Ei sperasera luni de zile ca Farid si Kabir sa se intalneasca, sa aiba loc o mare discutie si ei sa se bucure de ea. Dar cei doi stateau tacuti si discipolii motaiau. Dar, ce se intamplase cu cei doi oameni ? Kabir nu fusese niciodata tacut cu discipolii sai si nici Farid nu fusese tacut cu discipolii sai.
Dupa doua zile, cand Kabir si Farid s-au imbratisat si si-au luat ramas bun in tacere si cand discipolii au ramas fiecare cu maestrul sau, acestia din urma au navalit cu intrebarile: "Ce n-a mers bine ? de luni de zile am asteptat sa va intalniti, iar voi n-ati rostit nici macar un singur cuvant. Aceste doua zile au fost pentru noi un chin". Iar Kabir spuse: "Dar nu aveam nimic de spus, Farid poate intelege tacerea. Daca as fi spus ceva, m-ar fi crezut ignorant, pentru ca atunci cand linistea exista si linistea o poate spune, ce rost au cuvintele? Noi traim in aceeasi lume. In clipa in care am privit in ochii lui si el a privit in ochii mei, ne-am recunoscut. Dialogul s-a sfarsit inainte de a incepe".
Iar discipolii au intrebat: "Dar ce ati facut timp de doua zile?" Si Farid spuse: "Pur si simplu ne-am bucurat unul de altul, fiecare de spatiul celuilalt. Eram oaspeti reciproci. Ne-am dizolvat unul in altul, ne-am contopit unul cu celalalt, am dansat, am cantat. Dar toate acestea s-au intamplat in tacere."

Sfaturi pentru viata

Nu merita sa plingi pentru nimeni, iar cei care merita nu te vor face sa plingi.

Doar pentru ca cineva nu te iubeste asa cum vrei tu, nu inseamna ca nu te iubeste cu toata fiinta sa .

Un prieten adevarat te prinde de mina si iti atinge inima .

Nu inceta niciodata sa zimbesti, nici chiar atunci cind esti trist. Pentru ca nu se stie cine se poate indragosti de zimbetul tau.

Poate ca pentru lume tu esti o singura persoana, dar pentru o anumita persoana esti intreaga lume.

Nu iti petrece timpul cu cineva care nu e dispus sa si-l petreaca cu tine. Poate ca Dumnezeu va dori sa cunosti multe persoane nepotrivite inainte de a cunoaste persoana potrivita. Pentru ca atunci cind o vei cunoaste in sfirsit, sa stii sa fii recunoscator.

Nu plinge pentru ca s-a terminat, zimbeste pentru ca s-a petrecut .

Vor exista oameni care te vor rani, asa ca trebuie sa-ti pastrezi increderea. Si doar sa ai mai multa grija in cine sa ai incredere si a doua oara.

Cauta sa devii un om mai bun si asigura-te ca stii cum esti tu inainte de a cunoaste pe cineva si a astepta ca acea persoana sa stie cine esti.

Nu te impacienta, lucrurile cele mai bune se intimpla atunci cind te astepti mai putin.

Casa sufletului

Un batrân tâmplar se afla în pragul pensionarii.
Era înca în putere de aceea patronul sau îl mai dorea la lucru în echipa sa.
Cu toate acestea batrânul era hotarât sa se retraga, pentru a duce o viata mai linistita alaturi de familie.
Renunta la un salariu bunicel dar prefera linistea.
Cu parere de rau pentru pierderea unui mester asa de priceput, patronul îi ceru sa mai construiasca doar o singura casa.
Batrânul accepta, însa nu mai punea suflet în ceea ce facea.
Chema ajutoare nepricepute si folosea scânduri nepotrivite. Si lui îi era rusine de cum arata ultima lucrare.
Când în cele din urma o ispravi, patronul veni sa o vada. Îi darui tâmplarului cheia de la intrare, zicându-i:

"Aceasta este casa ta, darul meu pentru tine!"
Tâmplarul ramase uimit. Ce mare rusine! Daca ar fi stiut ca îsi zideste propria casa, atunci ar fi facut-o cu totul altfel. Asa e si cu noi.
Ne construim vietile, punând în ele adeseori nu tot ceea ce e mai bun. Apoi, cu uimire, realizam ca trebuie sa traim în casa care tocmai ne-am construit-o. Daca am putea-o reface, am face-o mult diferita. Însa nu ne putem întoarce înapoi. Ia aminte! Tu esti tâmplarul. În fiecare zi bati un cui, asezi o scândura sau ridici un perete. Viata e întocm ai cum ti-o cladesti.

Alegerea pe care o faci azi zideste casa în care vei locui mâine.

Bautura miracol

Este ca o bautura miracol! Este simplu.

Ai nevoie de un cartof, un morcov şi un mar care se combină împreună pentru a face suc!

Se spală cele de mai sus, fară a le curăţa se taie bucăţi se pun în storcătorul de fructe şi imediat beţi suc. Puteti adăuga lamaie pentru gust mai racoritor.

Aceasta bautură miracol va fi eficientă pentru următoarele maladii:

1. Prevenirea dezvoltării celulelor canceroase - impiedică creşterea
celulelor canceroase.

2. Poate vindeca ulcerul, de asemenea poate preveni afectiunile grave la
ficat, rinichi şi pancreas.

3. Consolidare pulmonara, previne atacurile de cord si hipertensiunea
arterială.

4. Consolidare a sistemului imunitar

5. Bună pentru vedere, elimină ochii roşii şi obosiţi sau uscaţi

6. Ajutor pentru a elimina durerea cauzată de munca fizică, dureri musculare

7. Detoxifiază, ajută tranzitul intestinal, elimină constipaţia. Prin
urmare, va face o piele sanatoasă si un aspect mai radiant. Foarte eficient
în acnee.

8. Îmbunătăţeste respiraţia urât mirositoare din cauza indigestiei,
infecţiilor la nivelul gâtului.

9. Reduce durerile menstruale

10. Ajuta la coborarea temperaturii in cazul puseurilor severe de febra.

Nu există absolut nici un efect secundar. Foarte hrănitor şi se absoarbe
uşor! Foarte eficient în cazul în care aveţi nevoie sa pierdeti în greutate.
Veţi observa îmbunătăţirea sistemul imunitar după consumarea zilnic timp de
2 sãptămâni. Vă rugăm să vă asiguraţi că beti sucul imediat din storcător
pentru cel mai bun efect.

CÂND se bea:

Se bea dimineaţa pe stomacul gol! Dupa o oră se poate lua micul dejun.
Pentru rezultate rapide beţi de 2 ori pe zi, dimineaţa şi înainte de ora 17.

DESPRE INVATAMANTUL IN ROMANIA

de DAN UNGUREANU

Le-am cerut studentilor mei, anul III Romana-Engleza, sa comenteze,
in engleza, un poem englez din secolul XIX, la alegere.
Trei sferturi n-au putut numi nici un poet englez din secolul XIX si
nici o poezie. (Au studiat in anul II Byron, Coleridge, Wordsworth,
Shelley). Unul a povestit un roman de Dickens. Cinci au povestit
piesa de teatruRomeo si Julieta (numita alternativ “roman“, novel,
ori poem). Restul de cincisprezece din saizeci, care si-au amintit
totusi o poezie, au scris totusi in engleza. Am corectat mai jos
greselile lor :

Pluralul lui viu nu e vi, ci vii. verbul a lua nu se scrie i-au.
obijnuit e incorect. Ii nu se scrie despartit, i-i.
sa de-a e incorect (corect e sa dea). Nu se zice propiu, ci propriu.

them nu poate inlocui their. No se poate spune them mother in loc de
their mother.
intitulated nu exista in engleza (cf. Merriam-Webster) .
combinated nu exista in engleza.
to enjoy of life e incorect ( verbul to enjoy e tranzitiv).
writted e incorect in loc de wrote.
poetry nu e identic cu poem.
lirycs nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul
unei poezii, ci versurile unui cintec.
roman nu exista in engleza, corect e novel.
disapointness nu exista, corect e disappointment.
beautifuly thing e incorect.
tryed e incorect.
gaves nu exista (give sau gave).
tooked place e incorect.
tabloul Gioconda nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci.
Romeo and Juliet nu e un roman.
Romeo and Juliet nu e un poem.
Shackspear nu se scrie astfel.
Daca se dadea admitere la facultate ei ar fi cazut la admitere.Toti
acesti tineri vor deveni profesori de limba engleza si romana peste
trei luni.

Imi este inexplicabil cum asemenea studenti pot deveni profesori, cind
in orinduirea veche, bolsevica si totalitarista, ei n-ar fi putut nici
macar trece admiterea. Cum s-a ajuns in aceasta situatie ? Putin dupa
Revolutie, prin 1995, cred, au aparut locurile cu taxa la
Universitati. Ceva mai tirziu s-a suprimat concursul de admitere.
Astfel, Universitatile au dat de gustul banilor. Studentii deveneau
intangibili. Devreme ce plateau, prezenti sau nu, trebuiau sa treaca
examenele, trebuiau sa capete diplome. Dupa diplome, dadeau concursul
de titularizare, pe care nu-l luau, ramineau suplinitori, si titulari
negasindu-se, tot suplinitorii predau.

Primii studenti pe bani au terminat prin 2000. Primii lor elevi au
terminat liceul prin 2004. Dupa implementarea programului Bologna ,
studentii au terminat in trei ani in loc de patru sau cinci, cu
lucrari de licenta de saizeci de pagini, nu de o suta sau doua sute.
Lucrarile scurte pot fi cumparate sau descarcate contra cost de pe
Internet, de pe situri specializate (o suta de lei bucata).

Liceenii intra pe bani la Universitate, fara admitere, termina in trei
ani, devin profesori suplinitori, iar elevii lor sint prost pregatiti,
mai prost pregatiti decit precedentii. Paradoxal, se face mai multa
scoala la liceu decit la Universitate : la liceu, profesorii pot inca
sa lase repetenti elevii care nu invata, fiindca liceul e gratuit, iar
profesorii nu sint platiti dupa numarul de elevi. Studentii sint mai
prost pregatiti decit elevii de liceu.

Le-am cerut celor saizeci de studenti ai mei referate. Din saizeci,
mi-au dat referate vreo 20. Din ele, zece erau transcrise (control
paste) de pe un sit internet, www.referate. ro.

O vina pentru situatie o are asa-numitul invatamint axat pe
competente. In noul sistem, elevii, vezi doamne, nu mai tocesc date
seci, ci dobindesc competente. Mare este confuzia din capetele
pedagogilor de scoala noua ! Exista materii axate pe competente (a
invata engleza, franceza ori muzica inseamna sa stii vorbi engleza,
franceza, respectiv sa cinti, fluieri sau fredonezi melodii). Exista
materii bazate pe cunostinte (istoria, geografia, anatomia si
zoologia, de pilda). Exista materii intermediare, ca biologia si
chimia, in care competentele si cunostintele sint complementare.
Cultura generala e alcatuita doar din cunostinte. Educatia axata pe
competente naste monstri, fiindca a sti cine a pictat Gioconda e o
cunostinta, nu o competenta. O alta studenta, tot de anul III Litere,
ma instiinteaza ca poetul ei preferat e Macedonski, autorul frumosului
poem Mistretul cu colti de argint. Pe vremea mea, a numi pe cineva
“autorul meu preferat” presupunea macar sa-i fi poti identifica
poeziile. Se presupune ca un absolvent de engleza stie dupa trei ani
ca in engleza, romanul se numeste novel.

Universitatea zulusa
Este imperativ necesar, e indispensabil ca sa se revina la
Universitatea gratuita cu concurs de admitere si cu numar limitat de
locuri. E suficient ca s-a inchis un cerc vicios, ca absolventii de
universitati fast-food au virusat invatamintul gimnazial si liceal, si
trimit universitatilor liceeni care nu stiu nimic. Conform cu situl
QS, Quaquarelli Symonds, Israelul, tara mica, cu suprafata Moldovei,
are trei universitati pe locurile 102, 114 si 132 din lume. Carolina
din Praga e pe locul 230 in lume. Universitatea Eotvos Lorand din
Budapesta e pe locul 400. Universitatea Bucuresti e pe locul 500,
linga Universitatea din Szeged , (populatie 166 000 locuitori)
universitatea Kwazulu din Africa de Sud, din Bangladesh , Kazahstan si
Sri Lanka . Universitatea din Liubliana e pe locul 400. Universitatea
Iagelona din Polonia e pe locul 302. Universitatea Ben Gurion, din
desertul Neghev, e pe locul 323.

Universitatea Babes-Bolyai este dupa locul 600, linga niste
universitati saudite, srilankeze si kazahe (nisip, jungla, nisip).
Situl ARWU al Institutului de Pedagogie al Universitatii Jiao Tong se
opreste la primele cinci sute de universitati din lume, unde pe la
coada se afla Universitatea Kwazulu Natal, cea din Liubliana si cea
din Wellington, Noua Zeelanda. Universitatea din Bucuresti are de
ajuns din urma universitatea zulusa din Durban , cea slovena
(Liubliana, 280 000 locuitori) si cea din Wellington (386 000
locuitori, la capatul lumii, in largul Pacificului) .

Am expus in Observatorul cultural, numarul 296 din 2005, cazul unui
profesor universitar de latina . Greselile de traducere pe care le
facea demonstrau o cunoastere precara a limbii latine.

(Solilocviile lui Augustin) Aliud est enim exhausta pestis, aliud
consopita. Una este o epidemie terminata, altceva e o epidemie care
mocneste.
Dan Negrescu, traducere la Solilocvii, p. 60: „…una sint secaturile
molimei, si alta scufundarile in somn adinc“.

(Etica lui Abelard) Poenitentia est commissa deflere et flenda non
commitere. Cainta inseamna sa deplingi cele savirsite si sa nu
savirsesti lucruri de deplins.

Dan Negrescu, Etica lui Abelard, p. 81: „Cainta a fost data spre a
plinge, dar nu inseamna ca plinsul o si face eficienta“.

(Solilocviile lui Augustin) Hoc ergo unum superius praetermiseras.
Trecusesi cu vederea acest lucru mai sus. Dan Negrescu, traducere la
Solilocvii, p. 82 : „Asadar, acest lucru il pui mai presus“.

(Toma de Aquino, De ente et essentia) sicut diaphaneitas de aëre…“ –
…ca transparenta la aer…
Dan Negrescu, traducere, p. 85: „… starea diafana in arama…“.

Un om care confunda a neglija cu a pune mai presus, si care confunda
transparenta aerului cu opacitatea aramei, prevedeam in acel articol,
va deveni in curind conducator de doctorate in limba si literatura
latina .

Profetia mi s-a adeverit. Din 2009, profesorul dr. Dan Negrescu, de la
Facultatea de Litere din Timisoara , conduce doctorate in limba si
literatura latina .

Invatamintul romanesc e prabusit cu totul. Predau profesori care fac
greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma studenti care acum
cinsprezece ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total
necalificati.Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitare
face conducatori de doctorat in gluma.

Sint un excelent prooroc.

Nu se mai mire nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu
cercetatori remarcabili, cind insisi conducatorii de doctorat se fac
din carton lipit cu aracet.

Coda
Am cunoscut din mers, pe strada, in aprilie 2010, un domn, Chira, din
Bistrita ori Dej. De meserie facea garduri de fier. Ca studii,
ispravise liceul cu vreo patruzeci de ani in urma. Am stat cu de vorba
despre Eugen Barbu, Ivasiuc, Blaga, Esenin, Petru Culianu, Cioran, I.
D. Sirbu si Art Nouveau. Citise imens.

Am stat de vorba la Sasca Montana cu un batrinel sarman, Mircea
Bragea, despre navarhii de la Arginuse, Hannah Arendt, Parinteasca
dimindari, poeziile lui Dinescu, Ernest Renan, despre depozite
cuaternare porfiroblastice, marnocalcare triasice si Ben-et-Nash,
prima stea din Ursa Mare. Ca studii, avea cinsprezece ani de temnita
grea dupa 1950.

Cind universitatile romanesti vor fi in stare sa cultive intelectuali
de talia absolventilor de liceu din vremea lui Dej, de talia
puscariasilor din vremea lui Groza, fiti amabili si treziti-ma.

Problema universitatilor din Romania nu e sa ajunga din urma cine stie
ce universitati vestice. Problema universitatilor noastre e sa ajunga
din urma nivelul liceelor romanesti din 1988. Si atunci mai vorbim.

Educatia e singurul domeniu in care nu se vorbeste de greaua mostenire
a comunismului. Regimul de debandada, numit democratie si ministrii
incapabili si iresponsabili au transformat invatamintul romanesc
intr-un haos.

Din toti olimpicii internationali romani de anul trecut, unul singur
s-a inscris de nevoie la Universitatea din Bucuresti, fiindca nu stia
engleza, ca sa devina bursier la o Universitate straina.

Fac inca patru profetii :

Peste cinci ani nici un liceean olimpic nu se va inscrie student in
vreo universitate romana.

Peste zece ani, nivelul de analfabetism al studentilor romani va fi
acelasi ca cel pe care l-am pomenit mai sus.

Peste zece ani nici o universitate romaneasca nu va intra in lista
primelor cinci sute de universitati din lume, iar kazahii, sauditii,
srilankezii si zulusii ne vor privi ca si acum, de sus.

Nici peste zece ani ministerul educatiei nu-si va decupa din presa un
articol despre starea invatamintului roman, ca sa-l aiba la indemina.

Compasiunea, o scurtătură spre fericire

* Compasiunea recunoaşte un adevăr simplu. Toate fiinţele au dreptul să fie
fericite. Şi fericirea fiecăruia depinde foarte mult de fericirea celorlalţi.

* Cine gândeşte şi trăieşte doar pentru sine, ajunge să piardă totul.

* Compasiunea nu înseamnă să-ţi iubeşti prietenii şi să-i respingi în
întunericul exterior pe duşmani, ci să întinzi asupra tuturor egalitatea bunei
dispoziţii, a iubirii şi a tandreţii magice.

* Compasiunea, iubirea binevoitoare, participarea la durerea celor din jurul
tău, constituie cea mai frumoasă dintre virtuţi. Ea are un caracter magic.
Bebeluşul care duce prea mult lipsa "laptelui tandreţii umane" moare. Nici o
educaţie nu-şi arată roadele fără înţelegere, răbdare şi afecţiune. Şi
muribundul simte nevoia să fie ţinut de mână.
* Compasiunea este o virtute care are ecou. Binele pe care îl facem celorlalţi
ne este înapoiat însutit. Compasiunea, spune zenul, este o scurtătură spre
fericire.

Henri BRUNEL: Cele mai frumoase povestiri zen, (2005).

Decalogul principiilor

1) Sa nu uiti ca oricat de frig ar fi afara, inauntru a mai ramas macar o scanteie calda, care are nevoie de vantul prieteniei pentru a fi reaprinsa. Nu-l lasati pe cel de alaturi sa se transforme in cenusa, s-ar putea sa nu mai renasca.

2) Sa nu uiti ca principiile morale pot fi adormite si pot fi date disparute, dar intotdeauna se va gasi macar un suflet care le va trezi. Important e cine va fi acel suflet? Acel cineva care va lua primul intiativa. Poti fi chiar tu!

3) Sa nu uiti ca rudele nu ti le alegi si ca atunci cand le vei accepta/respecta pe ele, te vei accepta/respecta pe tine!

4) Sa nu uiti ca a iubi nu inseamna doar sa te darui trup si suflet cuiva, a iubi tine de respectul pe care-l porti sentimentului. In momentul in care este alterat, compromisurile nu-si mai au rostul, doar prelungesc agonia finalului.

5) Sa nu uiti ca batranetea este doar o scuza a fricii. Cei in varsta cred ca intelepciunea merge mana-n mana cu resemnarea si austeritatea, le e frica de adevarul nebuniei* fericite. Dar oare intelepciunea si nebunia nu-si imprumuta atributele?

6) Sa nu uiti ca anii nu-i masori in saptamani si zile, ci in fapte si amintiri, dar tineretea n-o masori in ieri si maine, ci in azi si acum. Asa ramanem vesnic tineri, fiindca azi e ieri pentru maine si maine pentru ieri.

7) Sa nu uiti ca dragostea nu e soluţia tuturor problemelor, dar e cea mai la îndemână! Puţini sunt cei care ştiu să-şi caute în străfundul inimii comorile sufletului. Peste tot vor exista mlaştini, piraţi şi păcate care vor împiedica temerarii căutători să-şi îndeplinească scopul şi nu îi vor lăsa să ajungă la acele sentimente minunate. Ea este haină călduroasă pe timp de iarnă, umbrelă potrivită pe timp ploios de toamnă, adiere de zâmbet vara şi râs inocent de copil primăvara. Am pornit de la iarnă şi nu de la primăvară în mod intenţionat. Nicidecum dragostea nu creşte direct proporţional cu timpul şi nici nu scade, ea se menţine. Sentimentul că iubeşti o persoană mai mult pe zi ce trece este doar conştientizarea acestui fapt şi nu mărirea lui. Nu poţi iubi azi şi mâine nu. Ori o faci ori nu.

8) Sa nu uiti ca speranţa e hrana sufletului care se îndoieşte de reuşită. Acel suflet neîncrezător, nedemn de propriile calităţi, se izolează în ţinuturile cunoaşterii. Dar, singur ca şi Robinson Crusoe, el nu trăieşte decât în speranţa zilei de mâine şi aceea că cineva îl va descoperi şi îl va salva din lumea sa singuratică. Tensiunile, trăirile, cugetările şi frustrările îi sunt închise în gândire, care pe de altă parte este liberă. Deci ele sunt închise în libertate. Interesantă condamnare! Dar să revenim. Acest suflet, nepalpabil, viu şi descurajat se hrăneşte numai din speranţă. Dacă sentimentul numit mai sus nu ar exista, probabil că sufletul ar muri flămând şi însetat. În lipsa speranţei se ajunge la resemnare deci la un acord cu moartea, în care nu mai intervine lupta pentru viaţă, nici măcar licărul ultimei şanse.

9) Sa nu uiti ca atunci cand ai impresia că nu ai cu cine vorbi, vorbeşte-i timpului! El are o veşnicie ca să te asculte. E un prieten loial, întotdeauna lângă tine. Mut în opinii şi nu şuierător în critici ca vântul. Te ascultă cu atenţia auditoriului care nu are ceva mai bun de făcut acasă şi se distrează pe seama neroziei tale, dar nu îndrăzneşte să ţi-o spună în faţă. Sau poate aşa îmi pare mie că mă ascultă. Poate că, de fapt, e exact contrariul. Dar asta nu o pot şti şi nici dovedi, fiindcă în ciuda faptului că timpul ne ascultă, el îşi urmează cursul firesc al secundelor care trec. Nu se opreşte. E ca o bătrâna care-şi ascultă nepotul în timp ce zdrăngăne andrelele fără preget.

10) Sa nu uiti ca uneori mai e nevoie si sa uiti, dar fii sigur ca lucrurile cu adevarat importante nu se uita.
via : link

PANOU PUBLICITAR !

















TEOREMA SALARIULUI






TEOREMA SALARIULUI spune ca inginerii si oamenii de stiinta nu pot NICIODATA sa castige la fel ca oamenii de afaceri si comerciantii.

Aceasta teorema poate, in sfarsit, sa fie demonstrata prin rezolvarea unei ecuatii matematice simple:

Ecuatia noastra se bazeaza pe doua postulate foarte cunoscute:
Postulatul nr.1 : Cunostintele inseamna Putere
Postulatul nr.2 : Timpul inseamna Bani
Orice inginer stie ca : Puterea = Munca / Timp


Din formula, prin aplicarea conditiilor la limite (0 si – respectiv – infinit) obtinem:
in conditiile in care constanta Munca este oricat de mica sau de mare.


Prin urmare,
Cand Cunostintele tind spre zero, Banii tind catre infinit, oricare ar fi valoarea atribuita Muncii, aceasta putand fi foarte slaba.
Invers, cand Cunostintele tind spre infinit, Banii tind spre zero, chiar daca valoarea Muncii este ridicata.
De unde urmatoarea concluzie, evidenta: Cu cat cunoasteti mai putin, cu atat mai multi bani veti castiga.

P.S.: Cei dintre Dvs. care au avut unele dificultati in a intelege rationamentul de mai sus ar trebui sa fie cel mai bine remunerati.

Acest website este un pamflet!

Nu ne asumam nici o raspundere in ceea ce priveste continutul materialelor prezente pe website sau pentru continutul comentariilor lasate de utilizatorii acestui website si nici nu consideram a incalca in vreun fel drepturile de autor avand in vedere faptul ca se considera a fi informatii publice atata vreme cat sunt culese de pe siteuri publice care nu specifica intr-un mod expres ca ar fi proprietatea cuiva. Materialele prezentate pe acest website sunt in totalitate primite de la vizitatorii acestui website care isi asuma intreaga responsabilitate asupra lor sau al continutului lor.

Pentru nici una dintre situatii autorii acestui website nu pot fi acuzati de nimic.Pentru eventuale reclamatii va stam la dispozitie cu adresa de e-mail remusvoda@yahoo.com pentru gasirea unei rezolvari pe cale amiabila.

Comentariile fara rost sau cele vulgare pot fi sterse fara o anuntare prealabila .