LACURI BLESTEMATE IN ROMANIA

Mii de oameni au pierit de-a lungul timpului înghiţiţi de ape, iar de multe ori rudele pun tragediile pe seama forţelor oculte. Bărci prinse în vârtejuri de neoprit, peşti uriaşi care îi sperie de moarte pe înotători sau biserici distruse de comunişti care iau suflete tribut sunt doar câteva dintre legende.

Despre Lacul Miresei, aflat în apropierea Bisericii Sf. Voievozi, din Câmpina, circulă tot felul de poveşti. Pe aceste locuri ar fi fost, prin anul 1.200, o mănăstire de călugări în care au avut loc păcate grele sau o biserică ai cărei enoriaşi erau foarte păcătoşi. Iar Dumnezeu i-a pedepsit şi le-a scufundat lăcaşul de cult.

CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!

Unii locuitori sceptici spun că apa are o adâncime de patru metri şi nu putea să se scufunde aici o mănăstire, pe când alţii ar putea jura că apa are până la 70-80 de metri. Cert este că lacul îşi ia în fiecare an tributul. Şi numai bărbaţi. Se mai spune că în zilele însorite poţi zări în apă turla fostei biserici.

O altă legendă spune că o fată forţată de părinţi să se mărite cu un bărbat bogat, deşi iubea un alt flăcău, s-a aruncat în apă chiar în ziua nunţii. Dimineaţa, oamenii au zărit voalul alb plutind, iar de atunci locul este blestemat, cerând în fiecare an „suflet de om tânăr, în special de bărbat", cum povestesc sătenii.

Ginere ucis în noaptea nunţii

În ultimii 60 de ani, zeci de persoane şi-au găsit sfârşitul într-un mod misterios în Lacul Fântânele din comuna doljeană Radovan. Sătenii spun că, la începutul aniilor '40, în satul Radovan s-au mutat mai mulţi moldoveni, printre care şi o tânără frumoasă pe nume Ileana.

„Muică, era frumoasă foc ca toate moldovencele. S-a îndrăgostit de ea un băiat de aici de la noi din sat şi s-au luat", povesteşte Maria Muşetescu (75 de ani). Dar în noapte nunţii, ginerele a fost omorât în bătaie de câţiva nuntaşi. „De necaz, mireasa s-a dus în pădurea de la marginea satului şi s-a spânzurat de ciutura unei fântâni", mai spune tanti Maria.

Potrivit localnicilor, oamenii care-şi găsesc sfârşitul în lacul Fântânele ar fi victimele miresei spânzurate, pentru că pădurea unde s-a spânzurat înconjoară luciul de apă.

„La câţi oameni au murit aici, e ceva necurat. Cred că mireasa i-a înecat, că nu îmi dau io seama cum de s-au înecat atâţia bărbaţi în lacul ăsta", afirmă Muşetescu. Ironia sorţii face ca ultima victimă să fie chiar şeful gărzii de intervenţie al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, care a salvat zeci de oameni de la înec. Bărbatul de 36 de ani a murit când regla presiunea apei în baraj.

Vorbe necurate

La graniţa dintre judeţele Prahova şi Buzău există un alt loc înconjurat de mister şi superstiţii: lacul de la Ciotul Paltinului. Se spune că, în mijlocul apei, bărcile sunt prinse de un vârtej de neoprit, care le trage în adâncuri.

Bătrânii povestesc că fenomenul se explică prin blestemele aruncate de oameni asupra lacului. Format pe craterul unui vechi vulcan, îi obliga pe localnici să ocolească pe un drum greu, iar aceştia spuneau cu necaz: „Dărâma-s-ar muntele, că greu mai e!". Într-o noapte, în timpul unei furtuni, s-a produs o alunecare de teren care a lărgit lacul cu aproape un kilometru şi de atunci a pornit blestemul.

Lacul misterios din Bucegi

Departe de privirile oamenilor, într-o zonă în care doar viperele trăiesc confortabil, se spune că un lac apare şi dispare după legi bizare. Şi că, potrivit localnicilor din zona Poiana Ţapului, fiecare apariţie a lacului în munţii Bucegi este însoţită de moartea sau de dispariţia unor persoane.

Oamenii spun că sunt şi semne prevestitoare: înainte ca lacul să-şi facă simţită prezenţa, vremea se strică brusc, iar vântul bate foarte puternic două zile. A doua zi, undele lacului scaldă munţii pentru una sau mai multe zile, până când îşi primeşte ofranda vie.

Oamenii spun că în acele locuri trăia, în mijlocul unui lac, o vrăjitoare. Copiii chinuiţi de ea s-au revoltat şi, ajutaţi de zâna lacului, au scufundat vrăjitoarea, cu casă cu tot. Numai că puterea acesteia era atât de mare încât lacul revine câteodată, ia un suflet de om şi dispare iarăşi în neant. În ultimii ani au murit aproape numai turişti.

Biserica din ape

Poate cel mai sinistru lac din judeţul Mureş este lacul Bezid. Acesta s-a format prin construirea unui baraj pe valea pârâului Cuşmed. Lucrările au început în 1975, dar umplerea definitivă a lacului s-a încheiat în 1992. Lacul a fost făcut pentru prevenirea inundaţiilor care ar pune în pericol patru sate şi s-a format pe suprafaţa satului Bezidul Nou. Din ape răsare şi acum, ca o fantomă, turla vechii biserici.

Scafandrii de la Serviciul Salvamont Mureş se antrenează în lacul Bezid. „Am intrat prima dată în lacul Bezid în urmă cu trei ani. Atunci am fost solicitaţi pentru a recupera cadavrul unui tânăr înecat acolo. Este sinistru.

Vizibilitatea este zero şi doar în zilele foarte însorite poţi vedea ceva la doi metri. Din ce am văzut eu, se pot distige rămăşiţele caselor şi chiar vechiul drum din sat", a povestit Robert Kovacs, şef la Serviciul Salvamont Mureş. Cea mai mare adâncime a lacului este de 14 metri.

Iazul care a înghiţit nuntaşii

De istoria blestemată a iazului Nimirceni, situat la cinci kilometri de localităţile sucevene Bosanci şi Fălticeni, se leagă mai multe poveşti. Cea mai veche se referă la un alai de nuntaşi care ar fi fost înghiţit de apele Nimirceniului cu sute de ani în urmă.

„Era iarnă. Nuntaşii se duceau spre o biserică din apropiere. Ca să nu înconjoare iazul, au trecut de-a latul său. La mijloc însă gheaţa a cedat, iar toţi nuntaşii s-au înecat", povesteşte Lucreţia Plămădeală, pensionară.

Unii localnici spun că, uneori, în miezul nopţii, nuntaşii revin la viaţă şi continuă nunta, pe iaz auzindu-se acorduri de fanfară, deşi nu este nimeni în zonă.

„Într-o seară, am ieşit să văd de ce urlă câinii. Nu a trecut mult şi am auzit fanfara cântând pe iaz. Am fugit de acolo fără să mă mai uit în urmă. Locul ăsta e necurat mai mult ca sigur", povesteşte ciobanul Ştefan Dima.

Localnicii spun că iazul cere suflete tinere. „Acum vreo doi ani s-a înecat un tânăr. Era doar până la genunchi în apă, dar el şi-a pierdut viaţa. Unii spun că atunci o voce din adâncuri a spus: «Ora a sosit, omul a venit»", povesteşte Daniel Ciobanu.

Au colaborat redacţiile „Adevărul de Seară"

"La câţi oameni au murit aici, e ceva necurat. Cred că mireasa i-a înecat, că nu îmi dau io seama cum de s-au înecat atâţia bărbaţi în lacul ăsta."
Maria Muşetescu
localnică din Radovan

Monştrii din adâncuri

Legendele Balastierei de la Apa, judeţul Satu Mare, referitoare la existenţa unor peşti gigantici care trăiesc la o adâncime de 40 de metri, sunt povestite de oameni care cunosc bine balta. Balastiera, a doua ca mărime din ţară, se întinde pe o suprafaţă de 100 de hectare. În 1970, când râul Someş a inundat judeţul, o mare cantitate de apă s-a revărsat în baltă. Acesta este punctul de pornire al legendelor.

„Nu este exclus ca în acel moment să fi ajuns somni în baltă. În 40-50 de ani, ei pot ajunge şi până la 100 de kilograme. Mediul natural este propice pentru a supravieţui aşa de mult, durata lor de viaţă fiind mare", spune Mihai Rusu, unul dintre foştii administratori ai balastierei.

Directorul Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Satu Mare, Gheorghe Giran, spune că rudele sale au văzut cu ochii lor peştii uriaşi. „Înainte de '89 se exploata puternic în zonă. La un moment dat, o cupă a rămas în adâncuri. Pentru recuperarea ei au fost chemaţi scafandrii.

Din câte am auzit, aceştia

s-au speriat de monştrii uriaşi din adâncuri. Fratele meu spune că a văzut un peşte cât o traversă de cale ferată", povesteşte Giran.
Geza Varga (78 de ani), localnic, susţine că a văzut peşti mari cât un om. „Am lucrat şi eu acolo, am văzut cu ochii mei acei peşti uriaşi. Au o gură cât capul meu, cred că m-ar putea înghiţi pe loc", spune Geza Varga.

Scafandrii s-au speriat de somnii uriaşi din lacul Fântânele, judeţul Cluj Foto: Caius Raţiu

Mâncat de peşti

Situat în partea de nord-est a municipiului Iaşi, în apropiere de localităţile Dancu şi Valea Lungă, lacul de baraj artificial Chiriţa serveşte de prin anii '68 drept rezervă de apă potabilă pentru capitala Moldovei. Constantin Leonte (78 de ani), din localitatea Valea Lungă, povesteşte de doi paraşutişti care au aterizat din greşeală în apă.

„Unul a scăpat, dar altul a fost înghiţit de ape. Au chemat scafandrii ca să-l caute. Băieţii au intrat în apă, dar după câteva minute au ieşit speriaţi la mal. Ne-au spus că au văzut nişte somni uriaşi, şi că ei nu mai intră în apă", spune moş Leonte.

Trupul paraşutistului a ieşit la suprafaţă după trei săptămâni. „Avea o parte a feţei mâncată de peşti. Vă spun eu: sunt mari de tot somnii ăia din lac, că şi scafandrii spuneau că te pot mânca", zice localnicul.

Şi lacul de la Fântânele, judeţul Cluj, a băgat spaima în scafandri şi în localnici. Iosif Marc, un bătrân din Beliş, îşi aminteşte că în urmă cu şapte-opt ani un cioban a căzut din barcă în apele lacului. Scafandrii care l-au căutat s-au îngrozit. „Ne-au spus că dacă am şti ce monştri sunt în aceste ape, nu ne-am mai apropia de lac", îşi aminteşte Iosif Marc.

O situaţie asemănătoare este în cazul barajului Paltinu, de pe Valea Doftanei. A fost construit în 1971 şi a dat naştere unor poveşti teribile despre peştii de dimensiuni incredibile care ar trăi în apă sau despre tributul de suflete cerut de lac. Dovadă stau şi zecile de cruci înşirate pe mal.

Razelmul, viaţa şi moartea pescarilor

Pescarii îşi riscă viaţa pe lacul Razelm, judeţul Tulcea Foto: Cristian Dogaru

Cel mai mare lac din România, de 415 kilometri pătraţi, poate fi considerat şi cel mai periculos. Tulcenii spun că lacul Razelm este malefic. Te adoarme cu liniştea luciului de apă, pentru ca imediat să se transforme în iad. Femeile se uită lung după soţii care pleacă la pescuit, pentru că mulţi nu s-au mai întors.

„Singura şansă este să ajungi cât mai repede la mal, altfel adio. Valurile se ridică la doi metri, brusc începe vijelia de nu mai vezi ţărmul. Din cauză că lacul e foarte mare, se fac valuri uriaşe de te răstoarnă imediat. Am scăpat dintr-o asemenea furtună doar pentru că văzusem malul", povesteşte Ovidiu Ghionu, pescar tulcean.

Cea mai mare tragedie s-a produs în 1997, când apele lacului au îndoliat şapte familii deodată. „Băieţii au plecat pe lac. Era iarnă şi lacul era îngheţat. S-au dat jos din lotcă şi podul de gheaţă a cedat. Au intrat dedesubt, n-a scăpat niciunul. I-au găsit când s-au topit gheţurile. Razelmul este infinit mai primejdios decât Marea Neagră", spune primarul din Jurilovca, Virgil Vlaciu.

Semnat :Cristian Dogaru,Dana Mihai