DESTINATII DE VIS : MALTA

1. Prezentare generala

Malta este situata in sudul Europei, la sud de Sicilia, in mijlocul Marii Mediterane. Principalele limbi vorbite sunt malteza.si engleza. Malta a fost colonie a Marii Britanii din 1814,  obtinand independenta in 1964. In prezent este o republica parlamentara democratica. In prezent Malta este membra a Uniunii Europene.

Are o populatie de 400.420 locuitori conform estimarilor din 2003, si un PIB de 17.017 $ pe cap de locuitor.

Malta este o insula cu foarte putine resurse naturale, ceea ce face ca economia Maltei sa depinda de comertul exterior.

Resursele majore sunt calcarul, asezarea geografica favorabila si forta de munca productiva.

Malta produce doar 20% din necesitatile sale alimentare, are resurse limitata de apa dulce si nu are surse interne de energie. Se importa cea mai mare parte a bunurilor, bazandu-se pe veniturile obtinute din exportul de produse high tech, din industria manufacturiera si din turism.

Malta a privatizat majoritatea firmelor controlate in trecut de stat indreptandu-se cu succes catre o piata liberalizata.

Partenerii traditionali pentru import, conform datelor din 2002, sunt:

Italia (18,31%), Franta (12,1%), Corea de Sud (11,3%), Marea Britanie (7,5%), Singapore (5,3%), Germania (5,2%), Japonia (5%), Spania (4,2%).

Pentru exportul maltez, tarile partenere sunt: Singapore (17,31%), SUA (11,4%), Marea Britanie (9,4%), Germania (9%), Franta (7,2%), China (6,5%), Italia (6%).

2. Potentialul turistic

Malta are o suprafata de 316 km patrati, aproximativ cat jumatate din orasul Washingthon,DC. Are clima mediteraneeana, cu ierni blande si ploioase si cu veri calde si uscate.

Tarmul are o lungime totala de 196,86 km fara cei 56 km ai insulei Gozo. Cel mai inalt punct este Ta’Dmejrek 253 m, langa Dingli.

Malta cuprinde un arhipelag dintre care doar trei insule mai mari sunt locuite, si anume Malta, Ghawdex sau Gozo si Kemmuna sau Comina.   Golfurile numeroase locuri bune pentru porturi. Relieful este de altitudine scazuta, cu multe stancoase de-a lungul coastei.

Insulele Malteze cuprind un adevarat tezaur turistic: enigmaticele temple preistorice; capitala Valetta, intemeiata de cavalerii de Malta, cu arhitectura in stil baroc; cetatea Mdina, capitala medievala a Maltei, unde descendentii vechilor familii locuiesc inca.

Palatele si catedralele din Valetta si casele din Mdina sunt cateva dintre cele mai frumoase comori ale Europei. O calatorie in insula Gozo poate dezvalui aspecte ale unei vieti rurale in mare parte neatinsa de timp. Peisajul este ca un caleidoscop al trecutului si prezentului, din care se desprind cultura si traditiile rurale mediteraneene.

3. Politica pentru dezvoltarea turistica in Malta

Dezvoltarea turistica in Malta a inceput in 1950. Inainte de aceasta, economia Maltei era concentrata pe furnizarea de servicii pentru bazele militare englezesti. Industria turismului nu a fost importanta in acel timp.

Situatia s-a schimbat ca o consecinta a faptului ca Guvernul Marii Britanii a inceput sa reduca baza militara, pe masura ce Malta isi pierdea importanta strategica din punct de vedere militar. Noi zone ale economiei trebuiau identificate. Turismul, impreuna cu reparatiile de nave si industria usoara manufacturiera au fost identificate ca posibile domenii capabile sa fie dezvoltate rapid. Aceste sectoare castiga pentru economia malteza atat de mult doritele resurse straine. Aceste resurse straine sunt necesare pentru ca Malta trebuie sa importe bunuri pentru consumul intern.

Asadar, incepand de la sfarsitul anilor 50’ Guvernul a initiat un program de investitii pentru imbunatatirea accesului la plaje, pentru promovare si publicitate. In 1958 a fost infiintat Consiliul pentru Turism al Guvernul Maltez cu rolul promovarii Maltei ca destinatie turistica internationala. Oricum,  fost disponibile doar fonduri foarte limitate, aproximativ 0.5 milioane de lire malteze, pe o perioada de 5 ani. In acel timp erau doar 25 de hoteluri cu doar 1200 de paturi. Sosirile de turisti erau in jur de 12.500 de turisti, care lasau un venit brut de doar 750.000 lire malteze.

La mijlocul anilor 1960 a fost lansat un program de imprumuturi ca sa incurajeze infiintarea de noi hoteluri. Aceasta a fost o masura costisitoare, dar plina de succes. Pana in 1969 Malta avea 101 hoteluri cu peste 7500 de paturi, si peste 186.000 de turisti vizitau insulele, lasand un venit de 10,8 milioane.

Dezvoltarea turistica a incetinit in 1970, din cauza unei schimbari de administratie si de mentalitate. Programele de finantare au fost oprite si orientate catre crearea unei infrastructuri industriale, considerandu-se ca industria turistica este foarte vulnerabila.

In consecinta industria hoteliera a stagnat. De-a lungul a 10 ani, din 1970 pana in 1980 numarul de paturi a crescut cu doar 3000, iar numarul hotelurilor a scazut de la 110 la 100. Oricum, sosirile turistilor, in special ai celor din Marea Britanie, a crescut mult, de la 170.853 la 728.732.

In aceasta perioada s-a inregistrat un schimb de la hoteluri la cazarea self-catering. Apartamente care fusesera utilizate inainte de cadrele britanice au devenit diponibile pentru cazarea turistilor. Au fost construite noi blocuri cu apartamente. Locuri precum Buggiba si Golful Sfantului Paul au fost dezvoltate in mai putin de 10 ani. Daca in 1979 apartamentele ofereau 14.000 de paturi, in doar 3 ani ele au ajuns la o capacitate de 29.000 de paturi.

In acest timp 76% din turisti veneau din Marea Britanie si 60% din cazarea disponibila era de tip self-catering. Cererea a continuat sa creasca, preturile au crescut, dar calitatea a inceput sa scada. Infrastructura malteza de atunci nu a putut sa suporte acel nou scenariu si ca rezultat problemele masive de infrastructura, precum problemele cu intreruperea apei, au inceput sa apara.

Toate acestea au dus la o scadere a numarului de sosiri, in special a celor din Marea Britanie, care au ajuns sa fie doar 35% tinzand spre 28% din cifra finala. Acest declin a continuat pana in 1984, cand numarul de turisti a scazut la 480.000 in comparatie cu 728.000 in 1980. Veniturile din turism au scazut de asemenea de la 111.900.000 lire malteze in 1980 la 63.000.000 lire malteze in 1984, inregistrandu-se un declin de 44%. Aceasta situatie a fost accentuata de recesiunea internationala.

Sectorul de cazare a fost atins si rata de ocupare a scazut. Cazarea self-catering a fost afectata cel mai puternic, numarul de paturi ajungand de la 29.000 in 1981 la doar 6.600 in 1991. Ceva din surplusul de cazare a fost vandut maltezilor pentru uzuri interne, in timp ce restul, dupa investitii, a fost transformat in complexuri de vacanta. Aceste complexuri ofereau facilitatile de baza ale hotelurilor pentru o vacanta predominant self-catering.

Au fost luate urmatoarele masuri pentru combaterea acestui declin:

-                           Diversificarea pe noi piete continentale. Au fost deschise noi oficii de turism in Frankfurt, Paris, Amsterdam, Milano si recent in New York;

-                           S-a oprit sporirea sectorului de cazare;

-                           In 1986 A fost introdus un sistem de plati ulterior serviciului pentru operatorii din Marea Britanie. Acesta a dus la cresterea numarului de sosiri turistice din destinatia respectiva si a refacut contractele tur operatorilor cu Malta.

Aceste masuri au dus la o crestere a numarului turisti si a incasarilor la nivelul anului 1987. Era o noua schimbare in administratie si in mentalitate. S-a realizat faptul ca turismul nu va putea sa mai creasca cu o rata atat de mare ca in anii trecuti, Malta trebuind sa imbunatateasca balanta comerciala prin incasari mai mari de la turisti. Maximizarea veniturilor se putea realiza prin ridicarea calitatii serviciilor.  Au fost facuti noi pasi pentru imbunatatirea infrastructurii turistice, care au inclus:

-         o reclasificare majora a tuturor hotelurilor

-         noi drepturi oferite doar hotelurilor de 5 * si 4 *

-         un nou terminal pentru aeroport incepand din 1991

-         infiintarea unui Institut pentru Studii Turistice

-         dezvoltari de infrastructura generale, precum imbunatatirea rezervelor de apa si o noua retea de distribuitie, refacerea si modernizarea drumurilor etc.

-         dezvoltarea unei bune retele folosind fibra optica si echipamente de inalta tehnologie in telecomunicatii

Turismul, fiind atat de vulnerabil, necesita o planificare corespunzatoare. Asadar in 1989 a fost terminat un Master Plan pentru turism, care stabilea o abordare strategica pentru dezvoltarea viitoare a Maltei. Principalele slabiciuni a industriei turistice malteze din trecut a fost dependenta de piata Marii Britanii, sezonalitatea industriei si calitatea produselor oferite, precum si problemele de mediu. Strategiile sugerate sa faca fata acestei situatii au fost urmatoarele:

1)      Diversificarea pietei: Din 1993 Marea Britanie ocupa doar 49%, Germania 17%,  Italia 8%, Franta 5%, Olanda 3%.

2)      Promovarea unor politici de transformare a activitatii sezoniere in activitate de-a lungul intregului an.

3)      Cresterea calitatii produselor si turistilor. Sunt promovate obiectivele culturale si istorice, in locul soarelui, nisipului si marii cu care se asocia imaginea Maltei in perioada precedenta.

Prima parte a anilor 1990  a inregistrat cresteri in sosirile turistice si cresteri de castiguri pana in 1994. Un usor declin s-a inregistrat in 1996 si 1996, fiind urmat de perioade de cresteri, dar cu o rata mai scazuta. Declinul din 1995 si 1996 s-a datorat in mare parte datorita anuntarii retragerii schemei de plata cu rate ulterioare. Aceasta schema a fost inlocuita de Schema de Suport a Tour Operatorilor, care a fost introdusa dupa ce autoritatile de turism au realizat ca schimbarile nefavorabile ale ratei de schimb vor face Malta si mai putin competitiva pe termen lung, ducand la pierderi viitoare mai mari. Urmand o decizie politica, Schema de Suport a Tour Operatorilor a fost inlocuita in 2001. Ea a fost inlocuita de alte initiative de marketing. Politicile au fost in linie cu abordarile adoptate pentru piata tinta.

In acest stadiu al dezvoltarii economice sectorul serviciilor a fost expandat si a jucat un rol mare in economia insulei. Aceasta crestere s-a datorat si expandarilor altor sectoare precum al serviciilor financiare si private.

Mai mult de 70% din PIB-ul Maltei din 1990 a fost generat prin manufacturi, servicii si prin sectorul public. Statisticile oficiale nu delimiteaza clar procentul de incasari provenite doar din industria turistica. Sectorul turistic, datorita naturii sale, este segmentat si corelat cu diferite alte sectoare. Oricum, autoritile din turism au definitivat studii pentru evaluarea impactului economic al dezvoltarii turismului in Malta. Unul din ultimele studii disponibile, bazat pe datele din 1998, estimeaza ca impactul total al turismului asupra PIB este de 24,2%. La un nivel direct, impactul incasarilor din turism asupra PIB este estimat la 10%.(Mangion ML & Vella V, 2000)

In aceasta decada numarul de locuri oferite pe piata a depasit 40.000. Aceasta se datoreaza in principal hotelurilor de  5 si 4 stele, construite ca urmare a politicii guvernamentale care permitea doar dezvoltarea acestui tip de hoteluri. In anul 2000 erau disponibile 41.000 de locuri de tip hotel si 5000 de locuri de cazare tip self-catering.

Ratele de ocupare sunt maxime vara si au valori scazute iarna. In 2000 rata globala de ocupare a scazut la 47%. Pe ansamblu segmentul hotelurilor de 5 si 4 stele pastreaza rate de ocupare ridicate.

Pe viitor Malta trebuie sa devina mai accesibila. Insulele sunt conectate prin liniile aeriene cu 48 de state prin curse charter sau cu program de zbor normal. Acest fapt solicita serioase investitii de modernizare si eficientizare a sistemului de transport aerian. Evenimentele nefaste pe plan mondial au atras costuri suplimentare de anvergura, pentru imbunatatirea securitatii traficului aeriene.

Turismul suporta aproximativ 27% din totalul locurilor de munca, numarand peste 41.000 de slujbe. In Martie 2003 numarul total de persoane angajate numara 148.798. O cifra care indica o politica buna in domeniul turismului este faptul ca din 1990 in 2002 au fost 1.112 absolventi ai Institului pentru Studii Turistice.