CINE NE-A FURAT CRACIUNUL?!

André Rieu - (Christmas) Jingle Bell

Nu am intentionat sa scriu o poveste de Craciun, nu am mai facut asta pana acum si posibil nu as fi scris-o daca o persoana draga nu mi-ar fi scris intr-un mail:,, Mosul nu vine ca nu am fost cuminte|.Mi-am imaginat la cate si la ce s-a gandit dar mai cu seama la cum s-a simtit cand, tragand linie sub actiunile intreprinse de-a lungul anului, a concluzionat ca nu este o persoana suficient de merituoasa incat sa i se implineasca visele de Craciun.
Extrapoland, m-am gandit la noi toti, la ce oferim, la ce primim si astfel s-a nascut nevoia de a scrie o ,,Poveste de Craciuna€™a€™, o poveste atipica, lipsita de stralucire, de magie, dar care se constituie intr-o invitatie.
Asadar va invit sa vorbim unii cu altii si fiecare cu sine, despre Craciunul adevarat, altul decat ceea ce traim cei mai multi dintre noi, in mijlocul mizeriei citadine.
O sa va spun deci, o poveste despre pretuirea valorilor adevarate, despre oameni si despre intoarcerea la sine.
Am sa incep prin a va provoca sa va ganditi la ce au devenit ultimele sarbatori din viata noastra, va provoc sa evaluati acel surogat in care s-a transformat Craciunul, asemeni printului care s-a transformat in broscoi si sa va ganditi daca aceasta este sarbatoarea pe care v-o doriti cu adevarat, daca mai pastreaza ceva din sarbatoarea magica care v-a luminat copilaria, care v-a impodobit casa si v-a inobilat sufletul.



Va provoc sa va ganditi cand ati ales ultima oara, in adevaratul sens al notiunii de a alege, un cadou.Va provoc sa va ganditi cand ati gatit ultima oara mancarea pentru Craciun cu propriile voastre maini, umpland casa cu aroma de colaci calzi si cozonac aburind.Cand ati asteptat si ati primit ultima data colindatorii, cu mere rosii, covrigi si cu inima deschisa?Și cand ati chemat ultima data prietenii la o seara de Ajun cu tuica fiarta, colinde romanesti si multa dragoste?De cand nu ati mai mers sa-i comemorati pe cei dragi ai vostrii plecati in Marea calatorie, ducand cu voi o crenguta verde de brad si o candela?
Dragilor, daca spunand acestea am pus pe ganduri fie si pe unul singur dintre voi,inseamna ca,,Poveste de Craciun|si-a implinit rostul.Caci ideal ar fi sa ne dam cativa pasi inapoi cu totii si sa privim de la distanta unde suntem acum si mai cu seama cum am ajuns aici.Sa analizam daca in realitate acestea sunt asteptarile noastre referitoare la drumul pe care-l avem de parcurs si mai cu seama daca acestea ne sunt asteptarile fata de felul in care-l parcurgem.
Sa ne dezmeticim deci, cat inca mai avem vreme sa facem asta, cat nu este inca prea tarziua€¦ Craciunul comercial cu care ne facem de lucru multi dintre noi in ultima vreme, nu este nici pe departe ceea ce Sarbatoarea Nasterii Mantuitorului ar trebui sa fie pentru intreaga suflare omeneasca.
Atatia oameni pe strazi, tarand dupa ei sacosile gemand sub greutatea cumparaturilor, incrancenati, nervosi, rigizi, gata sa-si indrepte ocarile spre oricine are nesansa sa le tulbure cu un gest cat de mic haosul!
Atatea cumparaturi care nu si-au gasit utilitatea de-a lungul anului, sunt facute de Craciun pe premiza,,poate ca o sa ne trebuiasca|.Atata hrana, cu mult peste trebuinta, gadgeturi de fel si fel, zgomot si atatea colinde americane!Totul pana la refuz!In plus, pentru a completa tabloul, Mosi Craciuni de tot soiul, pretutindeni.
Ei bine, tocmai de aceea, haideti sa ne intoarcem cu totii la normalitate, sa vedem in Craciun ceea ce ar trebui sa vedem si ceea ce ar trebui sa fie o sarbatoare a bucuriei, calda, tandra, inobilata de sentimente deosebite, dosptite in caldura sufletelor noastre.



Haideti sa incepem prin a impodobi bradul cu cei dragi ai nostri caci de prea multi ani copiii impodobesc bradul in absenta unor mame sau a unor tati carora mai degraba le este potrivit apelativul,,roboti corporatisti|decat acela de parinti.
Haideti sa ne reinventam,sa redescoperim placerea si modul sanatos de a pregati si de a trai Sarbatoarea Craciunului.
Sa vorbim mai putin despre Mosa€™Craciun si mai mult despre Isus, precum si despre visele noastre, despre ceea ce ne dorim cu adevarat.
Haideti sa ne punem de Craciun dorinte din care sa eludam factorul material, sa nu mai imbacsim Craciunul cu dorinte de genul,,Vreau sa-mi mareasca seful salariul de trei ori|;,,Vreau o masina mai tare| De Craaciun sa ne punem mai degraba dorinte altruiste, generoase, in care asa cum insusi spiritul acestei sarbatori o cere, sa incorporam factorul suflet.
Haideti sa aruncam mastile personalitatilor, sa rupem lanturile ce ne leaga de Ego-uri, sa ne orientam spre viata adevarata, spre sinele ratacit pe undeva pe drumul haotic si iluzoriu pe care-l strabatem zilnic ca intr-o transa.
De Craciun, dezbracati de orgolii, de vise marunte, bani, masina, conturi, functii, nume, sa ne intoarcem acasa.Sa ne intoarcem la tot ce ne incalzeste sufletul, sa ne intoarcem la parinti, la bunici, la copii, la prieteni.Sa ne punem dorinte care sa-i vizeze mai mult pe ei si mai putin pe noi, sa le daruim tuturor iubirea, prietenia, dar mai cu seama pretuirea noastra.
De Craciun sa reanvatam sa auzim clopoteii, sa ne lasam visele sa colinde pe la porti stiute si nestiute, sa mancam mere coapte cu scortisoara, sa bem vin fiert cu mirodenii, sa lasam cerul sa ne ninga, sa fim oamenia€¦
De Sarbatori, va doresc tuturor sa aveti parte de armonie, de iubire, de pretuire si nu in ultimul rand de protectie divina.