Pentru ca, ma gandeam zilele trecute ca si alte tari au fost in criza economica dar parca nu a fost la fel de rau ca la noi nici macar la vecinii nostril bulgari (ca doar cu ei ne comparam mereu…si inainte de ’89 si dupa). S pare ca prietenii nostril si-au asumat criza ceva mai civilizat decat noi. Adica…micul comerciant s-a gandit ca nu prea mai are de unde sa adauge sume mari la marfa vanduta daca vrea sa supravietuiasca si atunci a lasat semnificativ la pret.
Ma uitam la amaratul asta de lapte pentru bebelusi care, in farmaciile noastre costa 60 de lei. In hypermarketuri costa 45 de lei. Oare cu cat il cumpara de la distribuitori? Si, de ce mamicile, si asa destul de vitregite de banii ce li se cuveneau, renunta cate putin la laptele c ear ajuta bebelusul sa treaca mai usor prin primul an de adaptari si transformari, si cumpara tot mai des lapte de vaca, la punga, la 2,5 lei/kg?
Romanii se plang ca nu au bani si ca nu le maim erg afacerile dar nu fac nimic in sensul adaptabilitatii la noile conditii de piata. Adica, de ce sa ne uitam noi in curtea vecinilor de mai sus (si aici ma gandesc la olandezi) sis a luam exemplul lor. Doar ei o duc greu, foarte greu…nu ca noi…vand trei pachete de biscuit si mi-am asigurat salariul pe luna asta.
Dragele mele, in Olanda aproape toti olandezii au functii de conducere si, un procent semnificativ dintre acestia au propriile afaceri. Unde isi asigura traiul decent si civilizat lunar, nu spera la mari imbogatiri, la masini de lux si alte asemenea aberatii.
Pentru ei a se relaxa inseamna sa se plimbe pe canale, fie agreement, fie sportive si alte activitati de acest gen. Nu se rup in figure in carciumi, ba, mai mult decat atat, la ei si cei care traiesc pe strazi sunt imbracati cu mult mai bine decat multi dintre ai nostril.
Ma rog, nu vreau sa ma cramponez de olandezi. Mi s-a parut un exemplu de dat pentru ca ei nu traiesc nici ca sa manance, nici ca sa se imbrace si nici ca sa se “rupa in figure” cu banii si relatiile pe care le au. Ei au bucuria de a trai pur si simplu.
Sunt absolute convinsa ca exista si alte natii care au bucuria de a trai pur si simplu.
Deunazi ma uitam pe cupoanele de reduceri care circula pe net. Pensiuni in Romania iti ofera, la doar 200 de lei, o noapte de cazare in nu stiu ce loc de munte. Si iarasi ma intreb de ce nu se schimba ceva si la noi? De ce nu incercam macar sa muncim (ca doar o facem, in primul rand pentru noi) si apoi sa ne bucuram de roadele muncii. Dar nu ostentativ, ca sa vada vecinu’ ce mare am ajuns eu, ci din placerea reala de a simti ca trecem prin viata decent, civilizat si cu bucurii.
Ca doar peste tot in lume se munceste. C ear fi sa incepem sa facem si noi acest sport? Stiu ca nu este mereu cel mai fericit si dorit dar, daca il incercam, poate chiar o sa ne placa.
Bunaoara, proprietarul de spatii comerciale sa mai lase la prêt, vanzatorul sa scada pretul marfii sau al serviciului si poate asa ajungem si noi la liman. Ca e mai mult de munca daca imi vin 10 clienti decat daca vin 2 si castig aceeasi bani. Ca doi vin luna asta dar luna viitoare…cine stie ce se mai intampla? Poate se duc la vecina de peste drum ca au prins un cupon de reducere.
Ma rog, nu am pretentia ca ne putem alinia si noi tarilor vestice (Germania pana de curand inca platea datorii de razboi si totusi, anul trecut, in mai-iunie, anuntau official iesirea din criza), dar putem macar sa fim decent unii cu ceilalti si toti cu “stapanul nostrum-clientul”. Ca, un salariu decent poate ajuta omul sa-si cumpere marfa si servicii de la cei care lasa si ei la prêt si, poate il ajuta sa faca si ceva economii, sa dupana pe la banci, sa investeasca in imobiliare, sa aduca investitori straini in Romania sau sa vanda servicii peste hotare. Si…cine castiga din toate astea? Oamenii, Romania si viata noastra.
Asadar, va intreb sincer, c ear trebui sa fac? Sa sper ca, intr-o buna zi vom face si noi ceva “vestic” sau sa caut ceva anunturi pe la vecini? Voi ce faceti?
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu