[ FOTO ] Leaf House - Flower from Brazilian Mareines
100 alimente-pentru protectie organe
Nutriţioniştii germani au răspunsul!
Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele
mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe.
Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild
din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume.
În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca
acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale
indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii,
comprese sau tincturi.
Vă prezentăm lista acestor alimente.
Piele/păr
1. Pepenele.
Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea
fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat.
Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc
aspectul pielii.
3. Grâul.
Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu - provizii de sănătate pentru
piele, păr şi unghii.
4. Orzul.
Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul.
Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul.
Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active
conţinute.
7. Muştarul.
Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.
Rinichi
8. Sfecla roşie.
Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele.
Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii "se luptă" să o elimine din
sânge, când e în exces.
10. Castravetele.
Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina.
Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie.
Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia.
Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră.
Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată.
Detoxifică întregul organism.
16. Hrişca.
În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor
de rinichi şi în diabet.
E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul.
Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.
Oase
18. Migdalele.
Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.
19. Spanacul.
Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi
funcţionarea muşchilor.
20. Meiul.
Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le
stimulează creşterea.
21. Secara.
Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente,
cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza.
Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.
Intestine/stomac
23. Tinctura de fenicul.
Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul.
Stimulează digestia.
25. Mango.
Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul.
Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie
sănătoasă.
27. Mărarul.
Ameliorează indigestia.
28. Soia.
Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile.
Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de
cancer al intestinelor.
Ficat
30. Anghinarea.
Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn
bolile hepatice.
31. Sucul de ridiche.
Stimulează secreţia bilei.
Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activitii ficatului.
33. Drojdia de bere.
E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinale).
E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul
bilei şi al ficatului.
35. Păpădia.
Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele
Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta.
Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea
crampelor.
38. Carnea de iepure.
Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat.
Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.
Creier
40. Lintea.
Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele
creierului.
41. Quinoa.
Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasăre de curte.
Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea.
Creşte puterea de concentrare.
44. Oul.
E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută
la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado.
E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele.
Conţin substanţe benefice pentru creier.
Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele.
Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.
48. Stafidele.
Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.
49. Perele.
Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare
hormonilor intensifică puterea "de lucru" a creierului.
50. Mazărea
E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde
Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.
Ochi
52. Castanul sălbatic.
Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica.
Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb.
Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel.
Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor
conjunctivale.
56. Rostopasca.
Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia.
Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis).
Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa
calculatorului.
59. Grăsimea de găină.
Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii.
Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpşunele.
Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus.
Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul.
Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la
calculator.
65. Rozmarin.
Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.
Inimă
66. Varza.
Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli.
Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu,
fier şi caroten.
68. Ridichea
Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele.
Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge,
71. Peştele.
Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de
calcifieri.
72. Ceapa.
Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul.
Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic.
Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul.
Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea.
minerale specifice.
77. Uleiul de măsline.
Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul.
Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă
din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul.
Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii.
Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare
de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika
Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile.
Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele.
Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele.
Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem
vascular.
85. Fasolea neagră.
O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de
magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele.
Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt
bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura.
Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele
Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la
funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul.
Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile.
Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.
91. Cireşele.
Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi
siliciu.
92. Rubarba.
Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul.
Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake
Reduce colesterolul.
95. Prunele.
Previn tromboza.
96. Curmalele.
Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu.
Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.
97. Afinele.
Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul.
acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul.
Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute.
Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea
colesterolului pe vasele inim
Am marcat cu albastru alimentele pe care le consum eu mai des, si care
chiar imi plac. As mai adauga la aceasta lista:*
101. Smochinele: contin *vitaminele din grupa B*, *minerale*, *potasiu*, *
magneziu*, *fier*, *foarte mult calciu*, zinc precum si oligoelemente
importante: fluor, pentru intarirea dentitiei si seleniu pentru intarirea
sistemului imunitar.
102. Nuci braziliene: magneziu, fosfor, acid folic, calciu potasiu precum
si continut mare de seleniu - care contribuie la reducerea riscului de
cancer (mai ales de prostata) si de boli cardiovasculare. Proteinele,
aminoacizii esenţiali apropie nucile de Brazilia de carne sau peşte, tocmai
de aceea consumul lor este binevenit în perioadele de post.
103. Caju: contine acidul oleic* care este vestit pentru efectele
benefice asupra sistemului cardio-vascular. Este bogat in *vitaminele
B1(0,63 mg/100 g),
B2 (0,26 mg/100 g), B3 (10,1 mg/100 g) si vitamina E (0,78 mg/100 g),
antioxidant benefic sistemului cardiovascular. Magneziul continut de caju
(270 mg/100 g) poate diminua intensitatea migrenelor, poate reduce tensiunea
arteriala, problemele de respiratie. *Fosforul* (375 mg/100 g) este
important pentru sitemul osos si dinti.
104. Susan seminte sau halva:*continut bogat de cupru, mangan, calciu,
magneziu, fier, zinc, fosfor, vitamina B1 si fibre.
105. Miere de albine: fara comentarii
Ce ma mai fac in Romania?
Pentru ca, ma gandeam zilele trecute ca si alte tari au fost in criza economica dar parca nu a fost la fel de rau ca la noi nici macar la vecinii nostril bulgari (ca doar cu ei ne comparam mereu…si inainte de ’89 si dupa). S pare ca prietenii nostril si-au asumat criza ceva mai civilizat decat noi. Adica…micul comerciant s-a gandit ca nu prea mai are de unde sa adauge sume mari la marfa vanduta daca vrea sa supravietuiasca si atunci a lasat semnificativ la pret.
Ma uitam la amaratul asta de lapte pentru bebelusi care, in farmaciile noastre costa 60 de lei. In hypermarketuri costa 45 de lei. Oare cu cat il cumpara de la distribuitori? Si, de ce mamicile, si asa destul de vitregite de banii ce li se cuveneau, renunta cate putin la laptele c ear ajuta bebelusul sa treaca mai usor prin primul an de adaptari si transformari, si cumpara tot mai des lapte de vaca, la punga, la 2,5 lei/kg?
Romanii se plang ca nu au bani si ca nu le maim erg afacerile dar nu fac nimic in sensul adaptabilitatii la noile conditii de piata. Adica, de ce sa ne uitam noi in curtea vecinilor de mai sus (si aici ma gandesc la olandezi) sis a luam exemplul lor. Doar ei o duc greu, foarte greu…nu ca noi…vand trei pachete de biscuit si mi-am asigurat salariul pe luna asta.
Dragele mele, in Olanda aproape toti olandezii au functii de conducere si, un procent semnificativ dintre acestia au propriile afaceri. Unde isi asigura traiul decent si civilizat lunar, nu spera la mari imbogatiri, la masini de lux si alte asemenea aberatii.
Pentru ei a se relaxa inseamna sa se plimbe pe canale, fie agreement, fie sportive si alte activitati de acest gen. Nu se rup in figure in carciumi, ba, mai mult decat atat, la ei si cei care traiesc pe strazi sunt imbracati cu mult mai bine decat multi dintre ai nostril.
Ma rog, nu vreau sa ma cramponez de olandezi. Mi s-a parut un exemplu de dat pentru ca ei nu traiesc nici ca sa manance, nici ca sa se imbrace si nici ca sa se “rupa in figure” cu banii si relatiile pe care le au. Ei au bucuria de a trai pur si simplu.
Sunt absolute convinsa ca exista si alte natii care au bucuria de a trai pur si simplu.
Deunazi ma uitam pe cupoanele de reduceri care circula pe net. Pensiuni in Romania iti ofera, la doar 200 de lei, o noapte de cazare in nu stiu ce loc de munte. Si iarasi ma intreb de ce nu se schimba ceva si la noi? De ce nu incercam macar sa muncim (ca doar o facem, in primul rand pentru noi) si apoi sa ne bucuram de roadele muncii. Dar nu ostentativ, ca sa vada vecinu’ ce mare am ajuns eu, ci din placerea reala de a simti ca trecem prin viata decent, civilizat si cu bucurii.
Ca doar peste tot in lume se munceste. C ear fi sa incepem sa facem si noi acest sport? Stiu ca nu este mereu cel mai fericit si dorit dar, daca il incercam, poate chiar o sa ne placa.
Bunaoara, proprietarul de spatii comerciale sa mai lase la prêt, vanzatorul sa scada pretul marfii sau al serviciului si poate asa ajungem si noi la liman. Ca e mai mult de munca daca imi vin 10 clienti decat daca vin 2 si castig aceeasi bani. Ca doi vin luna asta dar luna viitoare…cine stie ce se mai intampla? Poate se duc la vecina de peste drum ca au prins un cupon de reducere.
Ma rog, nu am pretentia ca ne putem alinia si noi tarilor vestice (Germania pana de curand inca platea datorii de razboi si totusi, anul trecut, in mai-iunie, anuntau official iesirea din criza), dar putem macar sa fim decent unii cu ceilalti si toti cu “stapanul nostrum-clientul”. Ca, un salariu decent poate ajuta omul sa-si cumpere marfa si servicii de la cei care lasa si ei la prêt si, poate il ajuta sa faca si ceva economii, sa dupana pe la banci, sa investeasca in imobiliare, sa aduca investitori straini in Romania sau sa vanda servicii peste hotare. Si…cine castiga din toate astea? Oamenii, Romania si viata noastra.
Asadar, va intreb sincer, c ear trebui sa fac? Sa sper ca, intr-o buna zi vom face si noi ceva “vestic” sau sa caut ceva anunturi pe la vecini? Voi ce faceti?
Perversitate sau normalitate: prietena cu 3 picioare
Desi poate o sa va surprinda, prietena mea cea mai buna avea 3 picioare. Cand ne-am intalnit prima data atat de mult mi-a placut incat m-am urcat imediat pe ea si am fost cel mai fericit baiat din lume. Chiar daca la inceput nu ma prea descurcam, ea m-a ajutat foarte mult si nu a fost rautacioasa ca majoritatea fetelor. M-a inteles ca pentru mine era prima experienta de acest gen. Si desi toata lumea imi spunea sa nu ma leg sufleteste de ea pentru ca pana la urma va trebui sa ne despartim, nu i-am ascultat si mi-am vazut de ale mele.
Oricum, dupa prima intalnire am fost aproape nedespartiti. Ori de cate ori aveam chem o luam si mergeam prin cele mai ciudate locuri – era modul meu de a ma simti independent si de a ma simti cu adevarat barbat. Iar ea nu avea nimic de obiectat. Asa am parcurs strazile din jurul casei, parcurile si chiar majoritatea magazinelor din zona, pentru ca nu ma puteam dezlipi de ea.
Dar si eu ma straduiam sa am grija de ea si sa fie mai frumoasa decat toate: ii cumparam de cate ori strangeam ceva bani cate un accesoriu deosebit si apoi ieseam cu ea la plimbare ca sa ma mandresc. Dar cel mai mult imi placea sa o ung din cand in cand cu orice fel de unsoare pe care o aveam la indemana...
Apoi, intr-o zi, probabil din cauza mea ca ma mai ingrasasem putin, cand m-am urcat pe ea, unul dintre cele 3 picioare a cedat. Nu stiu ea ce a simtit, dar parca pe mine ma durea mai rau. Am alergat peste tot ca sa rezolv situatia, iar cand am rezolvat-o, primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma arunc efectiv pe ea.
Timp de cativa ani de zile unde eram eu era si ea, desi nu peste tot unde era ea mergeam si eu: nu-mi era rusine, dar sunt un tip ceva mai comod. Numai ca, asa cum ma avertizase toata lumea, idila noastra trebuia sa se sfarseasca intr-o zi si asta s-a intamplat in ziua in care tatal meu mi-a cumparat prima bicicleta cu 2 roti. De atunci nu m-am mai atins de tricicleta, pentru ca da, asa cum ati ghicit inca de la inceput, prietena mea cea mai buna a fost o tricicleta...
PS. Multumesc prietenului meu Ionut pentru povestea asta din copilarie.
Zambetul de dincolo de tristete
Astazi am primit o veste trista. Imi plange sufletul cand aflu ca bunica mea este foarte bolnava dar nu ma pot abtine sa nu ma gandesc la vremurile frumoase petrecute impreuna.
Am avut o copilarie frumoasa. Desi trait ape vremea “lui impuscatul” viata mea a fost ferita de necazurile vremurilor de altadata. Aveam bunici la tara, ne iubeau, aveam vacante indestulate, nu simteam caldura fierbinte a asfaltului, nici noptile prea calde in care nu puteai dormi, nici apa calda de la robinet nu ne deranja. Noi eram la tara.
Si cu cata bucurie spun asta! Eram la tara, mergeam desculti pe pamnt, fugeam in livada din spatele gradinii, mergeam la scaldat in apa rece si curgatoare a Dambovitei, ieseam pe geamul casei cand bunica ne lasa sa dormim dupa amiaza si mergea linistita sa-si faca treaba. Apoi, venea seara, cand trebuia sa udam gradina (ca sa ne responsabilizam si noi cu ceva) apoi ieseam pe strada sa ne jucam cu de-un leat cu noi – fie ne jucam cu mingea, fie spuneam povesti pe marginea santului, sau ne adunam la vreunul dintre noi, care, mai rasarit, avea un video si facuse rost de vreun film cu VanDamme.
Eram fericiti in felul nostrum, fara griji prea mari, fara batai de cap, mancam sanatsos (nu o sa uit niciodata ciorba de pasare pe care o facea bunica si al carei gust nu l-am mai intalnit niciodata de atunci sau mancarea de urzici cu mamaliga), citeam la umbra unui nuc, ascultam teatrul radiofonic si, mai important decat toate visam.
Aveam vise adevarate care ne prevesteau viitorul luminous, cu munca dar fara griji. Ne inchipuiam ca facem o facultate, ca vom munci inr-un domeniu in care ne va face placer sa o facem. Culmea este ca in visele noastre se strecura si timpul petrecut cu viitoarea familie, vacantele la mare sau la munte, plimbarile prin parc sau pur si simplu serile petrecute alaturi de cei dragi in canapé, cu un pahar de vin si filme pe video.
Chiar si in strainatate plecam in visele noastre. Nimic nu ne opera din visare. Vizitam Parisul despre care stiam amanunte din cartile clasicilor francezi, sau doream sa ajungem la Londra ca sa putem “vedea” smog-ul si tinuta perfecta a lorzilor englezi, ori ne gandeam la Spania insorita, la Andaluzia sau la America central, acolo unde personajele noastre traiau sau mureau.
Ei, nu cred ca astazi mai exista atata fericire ca in vremurile acelea. Astazi pana si copiii sunt prinsi in valtoarea vietii. Si ei se gandesc la o carierea nu care sa le aduca placer si satisfactii ci multi bani.
Nu mai vor sa plece in calatorii ca sa descopere traseele personajelor ci ca sa bifeze in fata celorlati noi destinatii de neatens pentru cei saraci.
A vorbi despre o carte, a impartasi impresii despre un comentariu, sunt astazi utopii care ma fac din nous a zambesc la gandul copilariei mele.
Din toate visele noastre am invata sa traim, sa fim fericiti sa stim ce vrem de la viata. Pacat ca cei mai tineri nu prea au posibilitatea reala sa traiasca o copilarie macar la fel de fericita ca a noastra.
Cred ca pana la urma este o chestiune de optiune personala – parintii care vor sa-si gaseasca timp si penru copiii lor sau care alearga dupa himerele prezentului, uitand copilaria minunata pe care au trait-o.
Totul este astazi in ritm cu vremea – parvenitii inculti care preiau fraiele viselor si care transmit mesaje gresite tinerilor de astazi (vezi o tanara doamna casatorita inca din liceu cu un prosper om de afaceri care “a reusit” in viata usor, fara prea multe complicatii, avand o meserie la care au ajuns sa viseze si fetitele noastre – defilatoare pe scene si care isi spun manechin) care este model pentru noua generatie sau parinti inculti si nefericiti care au facut copii pe care ii oblige sa traiasca visul pe care ei nu au fost in stare sa-l urmeze.
Pana la urma, in momentele triste ale vietii, exista un minut de relaxare si zambet, o oaza de optimism si de speranta care ne ajuta sa mergem mai departe, sa ne mobilizam si sa luptam pana la capat.
Acest website este un pamflet!
Nu ne asumam nici o raspundere in ceea ce priveste continutul materialelor prezente pe website sau pentru continutul comentariilor lasate de utilizatorii acestui website si nici nu consideram a incalca in vreun fel drepturile de autor avand in vedere faptul ca se considera a fi informatii publice atata vreme cat sunt culese de pe siteuri publice care nu specifica intr-un mod expres ca ar fi proprietatea cuiva. Materialele prezentate pe acest website sunt in totalitate primite de la vizitatorii acestui website care isi asuma intreaga responsabilitate asupra lor sau al continutului lor.
Pentru nici una dintre situatii autorii acestui website nu pot fi acuzati de nimic.Pentru eventuale reclamatii va stam la dispozitie cu adresa de e-mail remusvoda@yahoo.com pentru gasirea unei rezolvari pe cale amiabila.
Comentariile fara rost sau cele vulgare pot fi sterse fara o anuntare prealabila .