In drumul cu mașina
către litoralul bulgăresc merită să vă opriți, pentru o oră sau două, la Cap
Kaliakra, pentru a admira ruinele cetății medievale, rezervația naturală foarte
valoroasă și, mai ales, un peisaj unic, datorat stâncilor de culoare roșiatică
ce sunt înghițite de marea de un albastru ireal.
Marea Neagră capătă culori incredibile în zilele cu soare în
această zonă din nordul Bulgariei. Capul Kaliakra este fâșia de pământ care
intră în Marea Neagră de-a lungul a 2 km și are o altitudine de aproape 70 de
metri. Se află la aproximativ 50 de km de Vama Veche și, ca să ajungeți acolo,
de la Vama Veche mergeți în direcția Varna, apoi către orașul bulgăresc Kavarna
și de acolo indicatoarele vă duc, după vreo 12 km, spre Cap Kaliakra.
Se
plătește o taxă de intrare modică, ( noi
am dat 3 leva de persoana , aproximativ 6.5 lei ) există o parcare destul de
mare, dar vara este mereu plină. Atenție, este un vânt foarte puternic și
soare, așa că protejați-vă de razele fierbinți și luați-vă apă la voi.
Capul Caliacra (în
bulgară Калиакра - Kaliakra) este un
monument al naturii din Dobrogea bulgărească (
Cadrilaterul), cuprinzând o cetate
medievală și o rezervație naturală.
Pe vremea
dacilor se ridica aici o cetate numită
Tirizis.
Grecii au redenumit-o
Kali Akra însemnând "bun adăpost" (față
de vânturile din nord-est), denumire păstrată până în
epoca bizantină și preluată de
turci sub forma Celigra. În sec. al
XIV-lea,
Despotatul Dobrogei
și-a stabilit aici capitala sa, în timp ce călugării au transformat peșterile
din faleză în schit.
În anul
1396 cetatea a fost asediată de turci și
salvată prin intervenția voievozilor
munteni, dar
în
1421 ea a fost cucerită și distrusă.
Legenda locală spune că 40 de fecioare s-au aruncat de pe faleză în mare ca să
nu fie prinse de turci. Cetatea a fost ruinată definitiv, cisternele fiind
distruse în acest război și în cele care au urmat.
Între anii 1913-1916 și 1918-1940, capul a făcut parte din
județul Caliacra,
România. În anii 1930, naturalistul român
Grigore Antipa a întemeiat aici o stațiune
de cercetări zoologice marine a Institutului Bio-Oceanografic din Constanța,
care după război a adăpostit un pluton de
grăniceri bulgari și ale cărei ruine se mai
văd încă la dreapta șoselei care duce la cetate, la un kilometru spre apus de
aceasta.
În anii
1950 a fost instalat aici un
radar
militar al forțelor
Pactului de la
Varșovia (azi al forțelor
NATO).
Capul Kaliakra face parte dintr-o rezervație naturală
valoroasă, o zonă în care se întâlnesc specii rare de păsări și pești. Aici se
pot vizita ruinele Cetății Kaliakra, ce datează din vremea dacilor și care a
fost cucerită și distrusă de turci în secolul al XV-lea. Există și o legendă,
conform căreia 40 de fecioare s-au aruncat atunci de pe stânci în mare, pentru
a nu cădea pradă turcilor.
Merită să vizitați Capul Kaliakra, mai ales pentru peisajul
încântător. Nuanțele de albastru ale Mării Negre, valurile care se izbesc cu
forță de stâncile roșiatice, întinderea mării în orice parte privești, senzația
de izolare, de depărtare și ruinele cetății formează un tablou perfect.
Foarte aproape de Capul Kaliakra se află și ferma de scoici
Dalboka!